Izvoarele de apă minerală din Bixad, situate în comuna Bixad, județul Satu Mare, sunt recunoscute pentru proprietățile lor terapeutice și pentru rolul important pe care l-au avut în dezvoltarea turismului balnear în regiune.

Încă din secolul al XVIII-lea, apele minerale din Bixad au fost apreciate pentru efectele lor curative. În 1841, renumitul balneolog austriac Ludovic Tognio a clasat Băile Bixad pe primul loc dintre 200 de stațiuni termale din fostul Imperiu Austro-Ungar, comparându-le cu cele din Karlsbad. Apa minerală îmbuteliată la Bixad era exportată și comercializată în întreaga Europă.

Compoziție și proprietăți terapeutice
Apele minerale din Bixad sunt bicarbonatate, sodice, carbogazoase, clorurate, bromurate, calcice, magneziene, feruginoase și sulfuroase, având o mineralizare totală de 13.566 mg%. Acestea sunt recomandate atât pentru băi curative, cât și pentru uz intern, fiind benefice în tratarea afecțiunilor digestive, hepato-biliare, metabolice, de nutriție și ginecologice.

Borcutul de Bixad
Localnicii se referă la aceste izvoare sub denumirea tradițională de „borcut”. Borcutul este o apă calcică, sulfuroasă, clorosodică și carbogazoasă, inclusă în categoria apelor minerale naturale și medicinale. Oșenii au consumat această apă de-a lungul timpului pentru completarea necesarului de minerale și pentru efectele sale curative.
Deși în trecut Băile Bixad erau o destinație balneară de top, în prezent activitatea balneară a dispărut, iar băile au fost desființate. Pe locul fostului centru balnear funcționează acum un spital de pneumoftiziologie.

Cu toate acestea, izvoarele de apă minerală din Bixad rămân o comoară naturală a Țării Oașului, cu potențial de valorificare în turismul balnear și în promovarea sănătății prin metode naturale.

Sursa: https://www.gazetanord-vest.ro/2022/03/izvoarele-si-baile-termale-de-la-bixad-erau-renumite-in-toata-europa-inca-din-secolul-al-xviii-lea/

Legendele spun că, în acea zonă, între Boineşti şi Călineşti-Oaş ar exista ruinele cetăţii Belavar, a dacilor liberi. Alţii susţin că mănăstirea ar fi fost construită pe locul unui altar închinat lui Zamolxis, zeul suprem al dacilor. Multe dintre documentele cu privire la zămislirea lăcaşului de cult au fost distruse sau ascunse pe teritoriul Ucrainei de azi, astfel încât informaţiile pe care le deţinem legate de construirea mănăstirii dar şi despre începuturile creştinătăţii pe aceste meleaguri sunt extrem de lacunare.

Ruinele cetății Belavar se află între satele Boinești și Călinești-Oaș, în apropierea comunei Bixad, județul Satu Mare. Acestea sunt considerate de unii cercetători ca aparținând dacilor liberi, fiind menționate și de istoricul Vasile Pârvan în lucrarea sa „Getica” .

Istoric și descoperiri arheologice
Cercetările arheologice desfășurate în zona „Coasta Boineștilor” au scos la lumină o cetate de pământ fortificată, datând din epoca finală a bronzului (aproximativ 1150–950/900 î.Hr.), care a continuat să fie locuită și în perioadele ulterioare. Printre artefactele descoperite se numără ceramică, unelte și podoabe de bronz, precum și urme de locuire din epoca romană și perioada medievală timpurie .

Semnificație culturală și legende locale
Zona este învăluită în mister, cu legende care sugerează că Mănăstirea din Bixad ar fi fost construită pe locul unui altar închinat zeului Zamolxis, zeul suprem al geto-dacilor. Această regiune, parte a Țării Oașului, a fost un important centru al dacilor liberi, care și-au păstrat independența față de Imperiul Roman .

Acces și vizitare
Ruinele cetății Belavar pot fi explorate de pasionații de istorie și drumeții, oferind o incursiune în trecutul îndepărtat al regiunii. Accesul se face din satele Boinești sau Călinești-Oaș, prin trasee care traversează peisaje naturale pitorești.

Vizitarea acestor ruine oferă o oportunitate unică de a descoperi vestigiile unei civilizații străvechi și de a înțelege mai bine istoria complexă a Țării Oașului.

Sursa: https://adevarul.ro/stiri-locale/satu-mare/legenda-manastrii-din-bixad-lacasul-ar-fi-1612713.html?utm_source=chatgpt.com

Piatra Bixadului este un impresionant afloriment stâncos situat în comuna Bixad, județul Satu Mare, în inima Țării Oașului. Reprezintă un punct de atracție naturală pentru pasionații de drumeții și natură, oferind panorame spectaculoase asupra peisajului montan din zonă.

Caracteristici geologice și naturale
Piatra Bixadului este formată din andezite monolitice, fiind parte a unei cupole vulcanice extrusive, specifică reliefului vulcanic al Munților Oaș. Altitudinea sa este de aproximativ 800 de metri, iar poziționarea sa oferă o priveliște deosebită asupra văilor și pădurilor din împrejurimi.

Acces și traseu
Accesul către Piatra Bixadului se face din localitatea Bixad, urmând un traseu care pornește de la bifurcația spre Mănăstirea Bixad. Drumul este parțial accesibil cu mașina, însă pentru porțiunile mai dificile se recomandă vehicule de teren sau parcurgerea pe jos. Traseul traversează păduri și pajiști, oferind oportunități pentru observarea florei locale și a peisajelor pitorești.

Recomandări pentru drumeți
Hidratare: Pe traseu, sursele de apă potabilă sunt limitate. Este recomandat să aveți la dumneavoastră o cantitate suficientă de apă.

Echipament adecvat: Încălțăminte de drumeție, pălărie sau șapcă pentru protecție solară și cremă cu factor de protecție sunt esențiale, mai ales în zilele însorite.

Siguranță: Zona stâncoasă poate fi periculoasă, mai ales în condiții de umezeală. Este important să fiți precauți și să evitați apropierea de marginea prăpastiilor.

Piatra Bixadului oferă o experiență autentică pentru iubitorii de natură și drumeții, combinând frumusețea peisajului cu elemente de interes geologic și istoric.

Sursa: https://www.jurnaluldesatumare.ro/drumetie-de-toamna-la-piatra-bixadului/

Mănăstirea Bixad este o mănăstire ortodoxă aflată în comuna omonimă din județul Satu Mare. Localitatea Bixad a fost amplasată, până în jurul anului 1700, sub Piatra Bixadului. În urma unei alunecări de teren, localitatea a fost distrusă în proporție de aproape două treimi. Atunci, localitatea s-a mutat între cele trei văi, unde se află și azi. În perioada interbelică, în Bixad a funcționat cea mai mare mănăstire din Maramureș.

Mănăstirea Bixad – scurt istoric
Viața monahală la Bixad există încă din vremea Maramureșului voievodal, când, în anul 1614, lăcașul apare menționat ca schit al Mănăstirii Vetiș. În prima jumătate a secolului al XVII-lea, viața monahală ortodoxă la Bixad s-a menținut, fapt dovedit de circulația intensă a cărților de slujbă și învățătură ortodoxe.

În anul 1648, în Bixad este atestat preotul ortodox Popa Ilieș, acesta semnându-se în mai multe rânduri pe un exemplar al Cazaniei lui Varlaam (Iași, 1643). De la sfârșitul secolului al XVII-lea, Bixadul apare strâns legat de numele călugărului grec Isaia, fost stareț al Mănăstirii Sfântul Apostol Pavel de pe Muntele Athos.

Trimis de patriarhul ecumenic să urmărească evoluția convertirii la unire cu Biserica Romei, în părțile Rusiei și Ucrainei, după ce a sesizat curților acestor state iminența pericolului, la întoarcere, trecând prin Ardeal, a fost prins, dus la Viena, de unde, după ce a fost catolicizat, a ajuns la Roma și apoi numit, în anul 1694, vicar general cu reședință la Carei, cu însărcinarea de a câștiga la Unire pe românii din părțile Bihorului, Sătmarului și Maramureșului.

În anul 1701, arhimandritul Isaia, însoțit de alți trei călugări, s-a așezat la Mănăstirea Bixad. În luna mai a anului 1701, arhimandritul a fost ucis în condiții neelucidate încă. În anul 1759, episcopul unit al Muncaciului, Manuil Olsavszky, trimite la Bixad călugări din ordinul Sfântului Vasile cel Mare.

Biserica Bixad, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, a fost ridicată începând cu anul 1769, fiind sfințită în anul 1771. Monumentul păstrează planul arhitectural bizantin în cruce greacă. Deasupra pronaosului se înalță un turn având un acoperiș baroc, adăugat la începutul secolului al XX-lea.

Intrarea principală vestică este marcată de un fronton triunghiular ținut de patru coloane, din care două sunt angajate. Absidele laterale sunt semicirculare. Altarul este adăugat tot ulterior.

Această biserică a fost desființată din ordinul autorităților comuniste, fiind transformată în parohie în anul 1948. Urmează o etapă de restaurări complete, atât la interior, cât și la exterior. Atunci biserica este și repictată și înzestrată cu mobilier nou.

Lucrările de restaurare s-au desfășurat între anii 1981–1988. Fresca, pictată între anii 1988–1989, este opera lui Dumitru Bănică din Vedea. Iconostasul, din lemn sculptat, a fost realizat de meșterul Ady Iosif din Baia Sprie.

Mănăstirea Bixad – icoana Maicii Domnului
Renumele bisericii din Bixad provine și din prezența în aceasta a unei icoane a Maicii Domnului. Icoana Maicii Domnului atrage credincioși din județele învecinate: Bihor, Sălaj, Maramureș și Bistrița-Năsăud.

Sursa: https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-bixad-67983.html